Traversand Muntii Atlas


Dupa cum ziceam in ultimul post, urma sa plecam in Ouarzazate cu minunatele autocare de care va povesteam.

Asadar in dimineata respectiva ne strangem catrafusele si plecam spre autogara, nu inainte sa-i zicem tipului de la hotel sa ne rezerve camera pentru inca o noapte, la reintoarcerea in Marrakech.

Nu iesim bine din Piata Jemma el Fna ca ne interpeleaza un individ suspect care ne intreaba daca suntem dornici de o calatorie in desert. Indiferent daca eram sau nu interesati rapunsul a fost negativ avand in vedere cat de dubios parea tipul :)

De remarcat faptul ca in fata autogarii era un fel de bursa a locurilor de munca, o gramada de oameni gata "echipati" asteptand sa gaseasca ceva de lucru.

De indata ce intram in autogara tipul ce ne vanduse biletele ne arata ca are tinere de minte caci ne recunoaste si ne conduce la autocar. Destul de ciudat ca si-a adus aminte de noi. Nu acelasi lucru putem spune despre individul cu excursia in desert care ne abordeaza iar. Raspunsul a fost evident acelasi.

Ne urcam in autocar si ne asezam, la recomandarea vanzatorului de bilete, pe partea stanga pentru a observa muntii Atlas. Dă dovada de lăcomie, deși nu ma mira deloc, si ne cere inca 5 dirhami de căciulă pentru bagaje cu toate ca fiecare avea cate un rucsac si ala incapea in compartimentul de deasupra scaunului.

Despre autobuz nu sunt prea multe de zis: era destul de vechi, relativ curat pe jos dar jegos pe scaune; avea pana si televizoare cu tub catodic :) Deci cele mai "first-class/premium-quality" autobuze... astea erau. A fost insa si un aspect pozitiv: avea suspensii tari.

In scurt timp acesta se umple si realizam ca eram aproape singurii turisti pe-acolo. Zic aproape caci mai era si o frantuzoaica tare vorbareata, trecuta de prima tinerete, care se lasa usor convinsa si accepta sa mearga in deja enervanta excursie in desert.

Urmeaza un drum de vreo cateva ore in care singurul lucru interesant a fost traversarea Muntilor Atlas. In mod surprinzator soseaua, care ajunge pana pe la vreo 2000 si ceva de metri, nu avea deloc gropi :) Dăm si peste ceva zapada desi, sa fiu sincer, nu ne era dor deloc :)

















Ajungem in final in Ouarzazate unde ramanem oarecum socati, avand in vedere ca veneam din Marrakech. Toata agitatia aia se transformase in monotonie. Gasim un oras linistit, cu trafic redus spre inexistent, cu soferi care-ti dadeau prioritate cand traversai. Suspect.
Ne gasim hotelul, ne cazam, alegem meniul pt cina si negociem o plimbare pentru a doua zi prin imprejurimi cu un tip suspect(la prima vedere toti pareau suspecti :D )

5 comments:

  1. Haha,funny story,toata lumea e dubioasa,a?:))Suuuuperbe pozele :X:X

    RăspundețiȘtergere
  2. Doc,avand in vedere ca toata lumea vi se parea suspecta, eu cred ca sunteti detectiv sub acoperire :D

    Pacat ca nu ati facut o scurta oprire pt o bulgareala in M-tii Atlas :d :p
    Pozele sunt foarte frumoase, jos palaria :)

    RăspundețiȘtergere
  3. foarte frumoase fotografiile! si le sta mai bine pe blogul tau "neinghesuite" una-in alta:P si...nu-mi vine sa cred ce am pierdut!

    RăspundețiȘtergere
  4. depinde doar de tine daca pierzi si data viitoare :P

    RăspundețiȘtergere
  5. Minunat cum ai surprins peisajele :X ... insa Transfagarasanul nostru este mai frumos :)) Si nu stiu de ce zapada aceea imi aduce aminte de filmele texane cu Chuck Norris :))

    RăspundețiȘtergere

 

Blogroll